Macroeconomie
Șomajul: cum se măsoară?
Trei condiții în același timp te pun în rata șomajului. De ce doi oameni fără loc de muncă apar diferit în statistică și de ce circulă două rate.
Indicatorii care mișcă dobânzile, cursul și prețurile: inflația, ședințele băncilor centrale, ocuparea forței de muncă, creșterea economică. Și veriga până la România.
Macroeconomie
Trei condiții în același timp te pun în rata șomajului. De ce doi oameni fără loc de muncă apar diferit în statistică și de ce circulă două rate.
Macroeconomie
„Două trimestre pe minus" e o scurtătură inventată în 1974, nu o definiție. Cine declară de fapt o recesiune și după ce se uită.
Macroeconomie
Doi indici, două generații de credite. Ce s-a schimbat în 2019, cum se calculează fiecare și de ce reacționează diferit la dobânzi.
Macroeconomie
PIB-ul măsoară rulajul unei economii, nu bogăția oamenilor. De ce o creștere anunțată la televizor poate să nu se vadă în buzunar.
Macroeconomie
De unde vine pragul de 60% din PIB, de ce a fost arbitrar de la început și ce se schimbă concret în buget când datoria crește.
Macroeconomie
De ce cifra anunțată de statistică nu seamănă cu bonul tău: ce e coșul de consum, ce e inflația de bază și ce măsoară fiecare.
Macroeconomie
Impozite, contribuții și taxe nu sunt același lucru. Cine plătește de fapt bugetul și de ce firmele sunt punct de colectare, nu sursă.
Macroeconomie
Drumul de la o ședință de la Frankfurt sau Washington până la rata ta lunară: unde e scurt, unde e lung și unde se pierde pe parcurs.
Macroeconomie
Sistemul are două jumătăți care funcționează diferit, iar nesiguranța lor vine din locuri diferite. De ce suma nu se poate calcula dinainte.
Macroeconomie
Auzi la știri că statul are deficit și că e o problemă serioasă. A doua zi auzi pe altcineva spunând că nu e nicio dramă. Amândoi au argumente, iar diferența dintre ei nu e ideologia — e faptul că se uită la lucruri diferite. Hai să vedem la ce.
Macroeconomie
Un om se uită dimineața la curs, vede că euro a urcat, intră la prânz în magazin și găsește exact aceleași prețuri. La câțiva kilometri, un importator care a semnat un contract acum trei luni recalculează o factură care nu-i mai iese și se întreabă când poate modifica lista de prețuri. Se uită la aceeași cifră și trăiesc în două momente diferite. Întrebarea „cu cât se scumpesc lucrurile dacă euro crește?" pare simplă și nu are un răspuns simplu. Are, în schimb, unul util.
Macroeconomie
În subsolul blocului există un robinet principal. Nimeni din apartamente nu se atinge de el, mulți nici nu știu unde e, dar de presiunea reglată acolo depinde dacă la etajul opt curge apa sau abia picură. Omul care umblă la robinetul ăla nu hotărăște când faci tu duș și nu-ți repară bateria de la baie. Reglează presiunea în tot sistemul. Cam asta face o bancă centrală, iar aproape tot ce se spune greșit despre BNR pornește de la confuzia dintre presiunea din sistem și robinetul din apartamentul tău.
Macroeconomie
Imaginează-ți o aplicație de navigație care nu se uită la traficul de acum. Se uită la traficul mediu din primăvară, își schimbă recomandarea o singură dată la trei luni și, până atunci, îți spune cu toată încrederea că bulevardul e liber. Cam așa ajunge IRCC în rata ta: nu e greșit, e doar măsurat altcândva.
Educație · Macroeconomie
Inflația înseamnă că prețurile cresc, în general și pe termen lung, așa că aceiași bani îți cumpără din ce în ce mai puțin. Se măsoară cu un coș de cumpărături statistic, care rareori seamănă perfect cu al tău. Nu ne afectează pe toți la fel — unii pierd, alții aproape că nici nu simt.