Ce este IRCC?

„BNR a mărit dobânda, deci mi-a crescut IRCC-ul”

Prima confuzie e chiar la sursă. BNR calculează și publică indicele, dar nu îi stabilește nivelul.

IRCC are două forme. Cea zilnică e media ratelor de dobândă la care băncile s-au împrumutat efectiv una de la alta în ziua respectivă, ponderată cu volumul tranzacțiilor — adică o tranzacție mare cântărește mai mult decât una mică. Cea trimestrială, IRCC-ul de la știri, e media aritmetică a valorilor zilnice dintr-un trimestru întreg. Se aplică la creditele în lei cu dobândă variabilă ale persoanelor fizice — nu la cele în valută sau cu dobândă fixă.

Cuvântul care face toată diferența e „efectiv”. ROBOR, indicele folosit înainte și rămas în contractele mai vechi, se construiește din cotații: ratele la care băncile declară că ar fi dispuse să se împrumute. IRCC se construiește din tranzacții care chiar au avut loc, cu bani mutați dintr-o bancă în alta.

Asta nu înseamnă că banca centrală e străină de rezultat. Ratele la care băncile se împrumută între ele se mișcă, de regulă, în coridorul dintre dobânda la care pot depune bani la BNR și cea la care pot lua bani de la BNR. Legătura există și e reală. Doar că trece prin piață și ajunge la tine cu mare întârziere.

Trimestrul de referință nu e cel care tocmai s-a încheiat

E partea cea mai ușor de sărit, pentru că nu încape într-o propoziție scurtă.

Regula, așa cum e formulată în Ordonanța de urgență 19/2019, actul care a introdus indicele, sună așa: indicele se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie a valorilor zilnice determinate pentru trimestrul anterior, și se aplică de bănci în trimestrul următor.

Citește încă o dată. Sunt trei trimestre diferite în aceeași propoziție.

Pe calendar arată așa: rata pe care o plătești în octombrie, noiembrie și decembrie e calculată din tranzacțiile dintre bănci făcute în aprilie, mai și iunie. Trimestrul din vară e doar pauza în care se face socoteala.

O tranzacție făcută în prima zi a trimestrului de referință începe să îți miște rata abia șase luni mai târziu și continuă până la nouă. Una din ultima zi a aceluiași trimestru intră în calcul după trei. În medie, între ce s-a întâmplat în piață și ce plătești tu e o distanță de vreo jumătate de an.

E aplicația care te trimite pe bulevard fiindcă era gol în aprilie. Nu te minte. Se uită la altceva decât crezi tu.

Deci IRCC e mai ieftin decât ROBOR?

Întrebarea apare la fiecare contract nou și nu are răspuns valabil în general.

Un indice care se mișcă lent nu e nici mai mic, nici mai mare prin construcție. E doar în urmă. Când dobânzile din piață urcă repede, întârzierea lucrează în favoarea ta: plătești o vreme la nivelul de acum câteva luni, mai mic. Când dobânzile coboară, aceeași întârziere lucrează exact pe dos, iar tu plătești scump ceva ce în piață s-a ieftinit deja.

Nu e o pierdere și nu e un câștig. E același mecanism, întors invers.

Mai e o limită despre care se discută rar. Tranzacțiile interbancare din România sunt concentrate pe scadențe foarte scurte, în bună măsură pe o zi. Indicele măsoară deci prețul banilor împrumutați peste noapte — iar din el se calculează dobânda unui credit care poate ține douăzeci sau treizeci de ani. E o alegere de construcție cu argumente de ambele părți, nu un defect.

Care dintre cei doi indici costă mai puțin depinde de unde te afli în ciclul dobânzilor și de cât mai ai de plătit, adică de lucruri care nu se pot ști dinainte. Cine îți spune cu certitudine care e mai bun pe termen lung nu îți dă o informație, ci o predicție.

Ce se întâmplă efectiv în rata ta

Dobânda din contract nu e indicele. E indicele plus o marjă fixă, stabilită de bancă la semnare și care, potrivit aceleiași ordonanțe, rămâne neschimbată pe durata creditului. Poate scădea doar prin act adițional semnat de ambele părți. În sus nu se mișcă.

Revizuirea se face la datele calendaristice de început de trimestru, nu în ziua în care apare știrea. Până atunci, rata ta rămâne exact unde era, indiferent ce s-a publicat între timp.

Cât de tare simți schimbarea depinde de cât capital ai rămas de plătit și de cât timp mai ai. Aceeași mișcare a indicelui înseamnă altceva pentru un credit abia început, unde soldul e mare, față de unul aproape terminat. Nu există un procent universal care să se traducă într-o sumă universală.

O distincție care încurcă lume: creditele contractate înainte de introducerea IRCC au rămas legate de ROBOR. Trecerea de la un indice la altul nu se întâmplă de la sine, pentru că înseamnă modificarea contractului.

Valorile, zilnice și trimestriale, se publică de BNR, deci nu depinzi de nimeni ca să afli la ce nivel ești.

Partea utilă din toate astea nu e să știi cifra. E să știi ce se uită la ce. Rata ta din trimestrul care vine e deja decisă de niște tranzacții încheiate cu luni în urmă, pe care nu le mai schimbă nimic. Când auzi la știri că dobânzile au luat-o într-o direcție, nu te uita la ce plătești acum. Uită-te la ce vei plăti spre finalul anului.

Acest articol are scop exclusiv informativ și educativ. Nu constituie sfat financiar, de investiții, fiscal sau juridic. Deciziile financiare implică riscuri, inclusiv riscul de pierdere a capitalului investit. Consultă un profesionist autorizat înainte de a lua orice decizie.