ROBOR și IRCC: două dobânzi, două credite diferite

Pagina cu dobânda din contract, undeva jos: „rata dobânzii = indice de referință + marjă". Iar sub formulă, un nume. La unii scrie ROBOR la 3 luni, la alții IRCC. Doi oameni care au cumpărat apartamente pe aceeași scară, la doi ani distanță, de la aceeași bancă, pot avea acolo cuvinte diferite. Nu pentru că unul a negociat mai bine, ci pentru că între semnăturile lor s-a schimbat legea.

Ce scria în contracte până în 2019

Băncile își împrumută bani între ele pe termen scurt. Când una are lichiditate în plus la finalul zilei și alta are nevoie, banii circulă pe piața interbancară — un fel de piață angro a banilor, la care tu nu ai acces direct, dar de la care ți se calculează rata.

Acolo se naște ROBOR. E media ratelor la care un grup de bănci declară zilnic că ar fi dispuse să dea cu împrumut altor bănci, pe diferite perioade — o lună, trei luni, șase. BNR le adună și publică rezultatul în fiecare zi lucrătoare.

Cuvântul important e „declară".

Gândește-te cum afli cât costă un apartament în cartierul tău. Poți face media prețurilor din anunțuri. E o informație reală, publică, se actualizează repede. Dar e prețul cerut, nu prețul plătit. ROBOR e construit pe același principiu: un preț afișat, nu neapărat unul la care s-a bătut palma.

Concret, pentru tine: dacă în contract scria ROBOR la 3 luni, rata ta se recalcula din trei în trei luni, după un indicator care se mișca în fiecare zi.

Martie 2019, într-un pachet care nu era despre creditul tău

După ani în care stătuse aproape de minime, ROBOR a urcat prin 2017–2018 și a devenit subiect public, nu doar bancar. În Monitorul Oficial nr. 245 din 29 martie 2019 a apărut OUG nr. 19/2019 — o ordonanță care revizuia, în principal, taxa pe activele bancare introdusă cu câteva luni înainte. Printre altele, schimba și indicele de referință pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate consumatorilor.

Potrivit notei de fundamentare publicate de Guvern, obiectivele invocate erau creșterea intermedierii financiare, scăderea costului creditării populației și încurajarea economisirii.

Prevederile privind indicele au intrat în vigoare la 2 mai 2019 și se aplică creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum și refinanțărilor creditelor aflate atunci în derulare.

Un indice făcut din tranzacții, nu din cotații

IRCC înseamnă indicele de referință pentru creditele consumatorilor și se calculează exclusiv pe baza tranzacțiilor efective de pe piața interbancară. Nu din ce spun băncile că ar face. Din ce au făcut.

Revenind la analogie: e diferența dintre media anunțurilor și media prețurilor din contractele de vânzare semnate. A doua e mai apropiată de realitate. Dar nu poate fi publicată decât după ce contractele există.

De aici vine trăsătura care îl definește. Indicele zilnic se publică în fiecare zi lucrătoare, însă cel care ajunge în rata ta e trimestrial: se calculează la finalul unui trimestru, ca medie a zilelor din trimestrul anterior, și se aplică în trimestrul următor. Indicele publicat la finalul lui septembrie 2019, de exemplu, era calculat din tranzacțiile trimestrului II și urma să se aplice din octombrie.

Adică rata pe care o plătești astăzi reflectă o piață de acum câteva luni. Rata ta se modifică de patru ori pe an, la date fixe. Între ele, nu se întâmplă nimic, indiferent ce face piața.

De ce apar și azi amândouă nume

Pentru că legea nu a rescris contractele deja semnate. Creditele luate înainte de 2 mai 2019 au rămas legate de ROBOR, iar mutarea pe celălalt indice se poate face doar cu acordul ambelor părți, formalizat prin act adițional. Ordonanța obligă banca să răspundă cererii în cel mult 60 de zile — nu să o accepte. Marja din contract rămâne, în principiu, aceeași. Drumul invers, spre ROBOR, nu e o opțiune pe care cadrul actual să o prevadă pentru consumatori. ROBOR continuă, în schimb, să fie folosit pentru creditele acordate firmelor.

Aici e o dispută reală, nu o chestiune închisă. Întârzierea de un trimestru te apără când dobânzile urcă brusc, dar te ține sus și când coboară. Iar unii economiști au observat că volumele tranzacționate pe piața interbancară din România sunt mici, ceea ce ridică întrebări despre cât de reprezentativ e un indice construit pe ele. Nu există un consens că unul dintre indici e, în sine, mai bun.

Partea din formulă pe care o discuți efectiv cu banca nu e indicele — pe acela nu îl stabilește nimeni din sucursală. E marja. Numele de dedesubt spune mai puțin despre cât de bine ai negociat și mai mult despre anul în care ai semnat.

Surse:

• OUG nr. 19/2019, text integral — https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/212253
• Nota de fundamentare la OUG nr. 19/29.03.2019, Guvernul României — https://www.gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/nota-de-fundamentare-oug-nr-19-29-03-2019
• Universul Juridic, prezentare generală OUG nr. 19/2019 (aplicare art. II–III, act adițional) — https://www.universuljuridic.ro/oug-nr-19-2019-pentru-modificarea-si-completarea-unor-acte-normative/
• Agerpres / BNR, metodologia de calcul și publicare a IRCC — https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/09/30/bnr-indicele-de-referinta-trimestrial-pentru-creditele-acordate-consumatorilor-urca-la-2-66-pe-an--377414
• CEC Bank, procedura de trecere de la ROBOR la IRCC — https://www.cec.ro/articole-utile/e-indicat-sa-trec-de-la-robor-la-ircc